imaginează-ţi că nici nu realizezi

nu ştiu e o mare derută pe lume

toţi simt că nu se mai poate

că trebuie să vină naibii careva

să ne evacueze singurătatea

fiica asta de căţea

tăvălită prin scaieţi

ocupă interminabil abuziv

loc în noi

pe cînd toate celelalte lucruri

parcă n-au loc decăt o dată

sau pentru ultima oară

e o derută de nu-ţi imaginezi

care pe cine

cum i-ar place să-l vadă

dus între cei drepţi

io mă ţin ocupat de nu mă văd

niciodată singur

şi la drept vorbind

sunt cît se poate de solitar

buna dispoziţie face diferenţa

oricum nu dau un chior

pe jalnica indispoziţie a unora

fiecare şi-o izolează
cum crede mai bolnav
pe urmă o spovedeşte afectat

primului Salvator de Urgenţă 

ce să spun pădurea e plină

de opaci

şi ce să vezi io sunt aşa de transparent

de poţi vedea prin mine direct
cît eşti de speriat de viu

şi vine muma pădurii

şi nici nu realizezi