moda
de George Vasilievici (1978-2010)
mereu la modă
am ultimele noutăţi
în materie de inexistenţă.
din această extravaganţă
îmi schimb forma conturată
prin aer de creionul cu carne
voi semăna cu tine
voi fi frumos
voi semăna cu voi
numai aşa vom înţelege că suntem
golul ce ne umple
şi mai ales că inima există
doar când îi numărăm bătăile
primite.
mai bine ciocăneşti în loc să baţi
aşa nu-ţi voi deschide
e mult mai bine pentru tine
ca cei asemenea mie să
fugă de iubire cum fuge
ucigaşul de cuţite.
Acesta e ultimul poem pe care îl va mai citi cineva pe pagina ta. Fiecare din ultimele văd că anunţau nori negrii şi noi eram prea ocupaţi să vedem asta. Ştiu io poate ne dădea propria poezie în foc sau îi legam şireturile să nu se împiedice. Întodtdeauna e la fel. Vedem tragedia după tragedie şi e cu atît mai tragic. Strigă ceva în noi ca la facerea lumii să fie lumină. Dar lumina George, asemani ţie, s-a dus la culcare. Aşa cum spuneau clasicii, George, s-a dus să moară puţin...
Şi totuşi. Grozăvia asta de întuneric. Fiorosul şi dementul ăsta. Cred că nu anunţă decît zorii. Unei alte. Şi tot ce-i posibil minunate zile...
Să dormi în pace, George!
Vei fi aici mereu, om bun!
de George Vasilievici (1978-2010)
mereu la modă
am ultimele noutăţi
în materie de inexistenţă.
din această extravaganţă
îmi schimb forma conturată
prin aer de creionul cu carne
voi semăna cu tine
voi fi frumos
voi semăna cu voi
numai aşa vom înţelege că suntem
golul ce ne umple
şi mai ales că inima există
doar când îi numărăm bătăile
primite.
mai bine ciocăneşti în loc să baţi
aşa nu-ţi voi deschide
e mult mai bine pentru tine
ca cei asemenea mie să
fugă de iubire cum fuge
ucigaşul de cuţite.
Acesta e ultimul poem pe care îl va mai citi cineva pe pagina ta. Fiecare din ultimele văd că anunţau nori negrii şi noi eram prea ocupaţi să vedem asta. Ştiu io poate ne dădea propria poezie în foc sau îi legam şireturile să nu se împiedice. Întodtdeauna e la fel. Vedem tragedia după tragedie şi e cu atît mai tragic. Strigă ceva în noi ca la facerea lumii să fie lumină. Dar lumina George, asemani ţie, s-a dus la culcare. Aşa cum spuneau clasicii, George, s-a dus să moară puţin...
Şi totuşi. Grozăvia asta de întuneric. Fiorosul şi dementul ăsta. Cred că nu anunţă decît zorii. Unei alte. Şi tot ce-i posibil minunate zile...
Să dormi în pace, George!
Vei fi aici mereu, om bun!
2 comentarii:
PACAT DE CEI BUNI CARE NE LASA ! A FOST CITIT SI NU TREBUIA SA CADA IN DEPRESIE ! SI EU AM AVUT 3 TENTATIVE ( PILULE ) ! SE SPUNE CA DUMNEZEU ARE TREABA CU CEI BUNI ! NU E DE CONDAMNAT !!! s-a last invins de mizeria din jur, este evident ! Condoleante familiei si...sa speram ca exista inca o lume si dincolo ! Sunt de fapt sigura !
Toată ziua am fost bolnav de vestea asta. E o mare supărare în duminica neagră a pierderii unui tînăr. fie el şi poet. e o doză schizoidă de absurd şi neputinţă realmente în stare să ne doboare. din fericire George nu e unul din învinşi. rămîn şase cărţi după el. spiritul lui va fi mereu viu printre noi.
Să ai pace poete, oriunde te vei afla!
Trimiteți un comentariu